Pages

Categories

Plantarea, inmultirea si ingrijirea trandafirilor

 

trandafir 1

trandafir 2

trandafir 3

 

Trandafirul, cunoscut din cele mai vechi timpuri, este astazi aproape nelipsit din gradinile noastre. Se cunosc peste 200 de specii si un numar impresionant de soiuri de trandafiri, in jur de 20.000. Cea mai raspandita specie salbatica de trandafir este macesul (Rosa canina), care creste spontan si in tara noastra. Soiurile de trandafiri nobili, asa cum se mai numesc trandafirii altoiti, se deosebesc intre ele prin diferite caracteristici.

Din punct de vedere al modului de crestere , sunt:
trandafiri mici, cu coroana ca o tufa, la nivelul solului, dar care nu trebuie confundati cu
hibrizii de trandafiri pitici;
trandafiri cu trunchi si coroana: au un trunchi inalt de 1,20-1,50 m, care se continua cu o
coroana formata din 4-6 ramuri.
trandafiri urcatori (cataratori, ghimpanti), cu ramuri lungi de 2-4 m;
trandafirii pletosi (cu coroana plangatoare).

Din punct de vedere al modului de inflorire , trandafirii altoiti pot avea o singura inflorire pe an si  pot fi remontati (infloresc din primavara pana toamna). Exista si trandafiri cultivati special pentru ca au petale parfumate, din care se prepara dulceata sau sirop. Acesti trandafiri fac parte din speciile Rosa demascena si Rosa centifolia.

Pentru ca trandafirii sa infloreasca frumos si din abundenta, acestia trebuie plantati in locuri insorite si adapostite de vanturi puternice. Gradinarii care indragesc aceasta planta isi pot amenaja un rosarium, care sa cuptinda mai multe soiuri, diferite prin forma si culoarea florilor. Materialul saditor se poate procura de la diferite magazine si pepiniere.

Inmultirea trandafirilor
Inmultirea soiurilor de trandafiri altoiti, nobili, se face prin butasi si prin altoire.

Inmultirea trandafirilor prin butasi
Inmultirea prin butasi este destul de usoara, insa nu se poate aplica la toate soiurile, deoarece numai lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in nisip sau pamant. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha, care au flori mici si numeroase, asezate in buchet, precum si unii trandafiri urcatori.

Butasii se fac vara, operatie care se numeste butasire in verde, sau toamna tarziu – butasire in uscat.

In timpul verii, butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. Acestia trebuie sa fie lungi de 10-45 cm; la varf se lasa numai 2 frunze, care se taie sau se ciupesc la jumatate. Lastarii se taie la baza imediat sub un ochi, iar la varf, cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. Pentru taieri se foloseste un briceag bine ascutit.

Pentru inradacinare, butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip, pana la circa 3-4 cm adancime. Pentru a asigura umiditatea necesara, nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam, iar butasul se acopera cu un borcan de sticla. In primele zile, butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. Plantarea se poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina.

La butasirea trandafirului in uscat, butasii sunt portiuni de ramuri anuale, lungi de 15-25 cm, care se confectioneaza toamna, dupa caderea frunzelor. Acestia se pastreaza peste iarna in nisip, in pivnita,, si se planteaza primavara, intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos.

In toamna viitoare, dupa inradacinare, butasii se pot planta la locul definitiv.

Inmultirea trandafirilor prin altoire
Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire, pe puieti de maces.

Puietii de maces se obtin astfel: vara – in luna august, mai exact – cand fructele de maces au culoarea verde-galbuie, se recolteaza, se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita), in santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm. Deci, nu trebuie facuta greseala de a se recolta fructele mai tarziu, cand au culoarea rosie, deoarece in acest caz, semintele vor rasari mai greu (peste 2 ani). Toamna, peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. In timpul anului viitor se plivesc de buruieni si se uda la nevoie. Toamna, dupa caderea frunzelor, puietii portaltoi de maces se scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita, la distante mai mari – 60 cm intre randuri si 20 cm pe rand -, in vederea altoirii. Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o grosime la colet de 4-5 mm. Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare. Inainte de plantare, puietii se fasoneaza, li se scurteaza radacinile – radacina principala la 20 cm, iar cele secundare la circa 1 cm – si tulpina – se lasa o singura tulpina, care se scurteaza la 18-20 cm.

Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai – iulie) sau in chi dormind (august – septembrie).

Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii, iata cateva detalii in legatura cu modul in care trebuie efectuata aceasta operatie.

Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind. Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de tufa, altoirea se face imediat sub colet (pe radacina), pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger, precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi. Coletul este portiunea care face trecerea intre radacina si tulpina.

Pasii altoirii:
1. Pentru altoire, se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa. Urmeaza taietura in forma de “T” sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta taietura longitudinala de circa 2,5 cm). Imediat, cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii longitudinale, unde se va introduce ochiul.

2. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm, cu cateva frunze, iar floarea din varf sa fi fost trecuta. Ochii de la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati, insa nu porniti in crestere. Imediat dupa recoltarea lastarului, se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita lunga de 1-1,5 cm). In cazul in care altoirea nu se face imediat, lastarii altoi se pastreaza la rece, infasurati in carpe umezite sau in muschi.

Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn, procedandu-se astfel:
– lastarul altoi se tine in mana stanga, cu degetul aratator sub lastar, in dreptul ochiului care trebuie scos;
– taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1,5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1,5 cm sub ochi. Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei, care inainteaza concomitent in jos si in sus si de la stanga la dreapta.
– ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara); daca pojghita de lemn este prea groasa, altoiul nu se prinde.
– ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja, impingandu-l cu spatula. Daca el este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja, partea care ramane in afara se taie pe linia orizontala a T-ului. Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele aratatoare pe marginile taieturii verticale, incepand se jos in sus, spre a inlatura golurile de aer dintre scut si portaltoi.
– la urma se executa legatura cu rafie, tei topit, bumbac sau fasii de material plastic. Legatul se face astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat mai scurt, de circa 10-15 cm. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos, capatul scurt lasandu-se pe sub legatura. Cand se ajunge in dreptul ochiului, acesta se ocoleste putin, apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. La sfarsit, capatul rafiei se trece de doua, trei ori pe sub ultimul inel al spiralei, strangandu-se bine, sau se face nod.

Locul altoit nu se unge cu mastic (ceara de altoit). La punctul de altoire se face un mic musuroi de 5-8 cm, din pamant marunt si reavan. Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile, cand se desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul. Daca petiolul cade, inseamna ca ochiul altoi nu s-a prins.

Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea brumelor si a frunzelor. Acum se face mai mare (12-15 cm), pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii. In primavara, imediat ce pericolul gerurilor a trecut, musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se vatame ochiul altoi. Daca demusuroirea intarzie, este posibil ca ochiul sa se asfixieze.

Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt, altoirea se face la inaltimea de 1,20 – 1,50 m. In acest caz, puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani, inalta de circa 1,50 – 1,70 m. Pentru aceasta  se pot folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor.

Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara, la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire.

Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze, pentru a se ramifica.

Plantarea trandafirilor
Trandafirii se planteaza toamna (octombrie – noiembrie) sau primavara (martie – aprilie).

Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor, scurtandu-se  cele lungi si groase la 15-20 cm, iar celelalte subtiri la cativa cm. Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri.

Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant, balegar si apa).
Groapa de plantare trebuie sa fie mare, de 40-50 cm latime si 40-50 cm adancime. In groapa se face un musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la colet sau cu 2-3 cm mai adanc. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa 2 kg la groapa). La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei.

In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat, pe directia randului (40-50 grade), pentru ca toamna, acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare.

Distantele de plantare sunt de 50-70 cm  intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii urcatori si cei cu trunchi inalt. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1,75 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand.

Ingrijirea trandafirilor
Dezmusuroirea trandafirilor

Prima lucrare, in primavara, este dezmusuroirea trandafirilor pitici. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt, daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare, se indeparteaza materialele de protectie (paie, hartie, etc.).

Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. Prin taiere se indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. Orientativ, numarul de ramuri care trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5, in functie de varsta plantei. La soiurile care cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri. La trandafirii pitici, ramurile de un an retinute trebuie sa se afle cat mai aproape de baza tufei, pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna.

Ramurile oprite se scurteaza, in functie de vigoarea soiului, astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu crestere pitica si cu ramuri slabe, la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la ramurile cu crestere foarte viguroasa.

La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm, in diferite puncte slabe ale lemnului vechi, astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete, pergola, etc.). Cu ocazia taierilor, se indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi, batran, uscat.

Ingrasarea
La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari (100-200 g). Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei), la 2-3 ani o data.

Se pot folosi si ingrasaminte chimice:
– toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2);
– primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2).

In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat, gunoiul de pasari sub forma de solutie (500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta solutie hranitoare. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri, care se pot cumpara din magazine. Nu uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj.

Udarea trandafirilor
Se face atunci cand solul este uscat. Totusi, nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic, ca la alte plante din gradina, deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta, in dauna infloririi.

Lucrarea pamantului
In timpul verii, pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. Toamna sau primavara viitoare, pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc, pana la adancimea care sa evite vatamarea radacinilor.

Indepartarea lastarilor salbatici. Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu inabusi altoiul.

Inlaturarea florilor trecute. Pe masura ce florile se scutura, trebuie indepartate prin taiere. Altfel fructul ce se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua inflorire.

Protejarea trandafirilor
Toamna, dupa caderea frunzelor, se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. La trandafirii pitici, aceasta lucrare consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm, la baza tufei. La trandafirii cu trunchi inalt, protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se musuroieste numai coroana, fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac. In acest din urma caz, printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie, cetina de brad, talas sau stiuleti de porumb, dupa care se leaga cu sfoara sau sarma, pentru a usura operatia de invelire.

___________________________________________________________________________________________

Alegerea speciilor de trandafiri pentru gradina

trandafiri pitici

trandafiri cataratori antrenati pe gard

Exista aproape sute de soiuri de trandafiri din care puteti alege atunci cand vreti sa va faceti o gradina de trandafiri.

Daca iubiti aceste flori, probabil ca macar pentru o fractiune de secunda v-ati gandit ca vreti o gradina cu toate varietatile de trandafiri care exista pe lume. Realitatea este insa alta, din pacate… nu toti avem resurse si nici spatiu suficient pentru un asemenea “rozariu”, asa ca trebuie sa alegem acele soiuri de trandafiri care s-ar adapta cel mai bine la conditiile din gradina noastra. Selectia este dificila, desigur, dar pentru a va usura sarcina, va prezentam in continuare o scurta prezentare a diferitelor tipuri de trandafiri si cateva sfaturi legate de principalele elemente de care trebuie sa tineti cont.

1. Culoarea trandafirului poate parea un aspect trivial la prima vedere, dar de obicei este un factor important pentru cultivatorii de trandafiri. De obicei, acest aspect tine de preferintele personale, dar ar fi bine sa creati in gradiana o paleta complementara de culori.

2. Inaltimea la maturitate a tufei de trandafiri trebuie de asemenea luata in considerare, pentru ca un trandafir care creste mult mai inalt decat toate florile din jurul ei sau din gradina poate arata cel putin stingher. Bine de stiut in acest sens este ca unele specii de trandafiri pot atinge chiar 6 metri.

3. Daca locuiti intr-o zona in care temperaturile scad foarte mult pe timpul iernii, atunci cu siguranta ar trebui sa alegeti o varietate rezistenta la inghet (ar trebui ca acest lucru sa fie scris pe ambalajul puietului de trandafir).

4. Un alt factor care poate parea chiar ciudat pentru unii, este parfumul. Daca parfumul puternic al trandafiului va provoaca reactii alergice, atunci alegeti o specie cu miros mai slab sau inodora.

5. Luati in considerare dimensiunile gradinii, pentru ca si trandafirul are nevoie de o buna circulatie a aerului si spatiu pentru a se dezvolta bine.

6. Daca vreti sa folositi trandafirii ca flori taiate, atunci trebuie sa stiti daca se vor comporta bine. Hibrizii de trandafiri pot fi folositi ca flori taiate, pe cand florile altor soiuri isi pierd petalele cand sunt taiate.

7. Trebuie sa va ganditi si ce alte florimai plantati in jurul trandafirilor. Acestea ar trebui sa nu dauneze ecosistemului in care se dezvolta trandafirul.

Cateva tipuri de trandafiri

Dupa ce veti cantari sfaturile de mai sus, precis veti vrea sa stiti ce tipuri de trandafiri sunt disponibile, si mai ales care din ele se potrivesc cel mai bine in gradina dvs. Aceasta lista acopera tipurile cele mai des intalnite.

trandafir 1

 

Trandafirii folositi in arta peisagera
Sunt perfecti pentru gradinarii incepatori pentru ca sunt rezistenti la boli si, in plus, nu
necesita o ingrijire speciala. Hibrizii nu sunt o alegere buna pentru un gradinar aflat la inceput.

trandafir catarator 1

trandafir catarator 2

Trandafirii cataratori
Acestia difera de trandafirii obisnuiti pentru ca dupa ce au fost plantati trebuie antrenati pe
un spalier sau pe o pergola – ramurile lor cresc foarte lungi. Majoritatea oamenilor ii leaga de spaliere special construite, pe casa sau pe bolta. Unele soiuri infloresc abundent.

tufe de trandafiri

tufa de trandafiri 2

Tufele de trandafiri
Au multe inflorescente si sunt rezistente la boli. De asemenea, sunt perfecte pentru
gradinarii incepatori. Arata bine chiar si cand nu sunt infloriti, pentru ca au un foliaj frumos.

trandafiri din soiul vechi

trandafiri din soiul modern

Trandafirii din soiuri vechi
Nu sunt soiuri potrivite pentru cei care reactioneaza alergic la parfumurile puternice. Totusi,
sunt plante rezistente la boli si infloresc in continuu, luni la rand.

Trandafirul modern
Este deosebit prin faptul ca e rezultatul incrucisarii dintre trandafirii polyanthus si hidrizi, iar
rezultatul este o combinatie perfecta. Mai sunt numiti si Floribunda. Infloresc perioade lungi de timp, aunt parfumati si se preteaza bine ca flori taiate.

Trandafirii pitici (in miniatura)
Sunt exact asa cum le si spune. Sunt la fel de frumosi ca ceilalti, numai ca au dimensiuni
mult mai reduse. Unele specii sunt parfumate, dar de cele mai multe nu au miros. Sunt perfecti pentru ghivece, ca plante de interior.